Invitatul meu din această seară este dirijorul Ciprian Țuțu, cel care conduce Corul Academic Radio - formație considerată cea mai longevivă din România. Vorbim aici despre un cor a cărui activitate este preponderent vocal-simfonică.

Bună seara! Bine ați venit în studioul nostru!

Bună seara și mulțumesc pentru invitație!

Începem cu această aniversare - 84 de ani de activitate neîntreruptă a Corului Academic Radio, fondat în 1940 de dirijorul și compozitorul Ioan Croitoru. Corul Academic Radio a avut la pupitru de-a lungul anilor nume precum Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Șumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraș, Dan Mihai Goia... iar dumneavoastră sunteți în prezent dirijorul Corului Academic Radio, din 2016.

Cum v-ați simțit când ați preluat ștafeta după aceste nume venite din istoria Corului Academic Radio?

A fost ca o binecuvântare pentru mine. A fost o emoție fantastică. A fost o deschidere absolut uluitoare faptul că am venit de la Brașov, unde eram cadru didactic și dirijor la corul operei, am pășit în această lume, în centrul cultural al României - Bucureștiul și, mai ales, pe podiumul de concert al unei instituții cu o extraordinar de bogată istorie și, mai ales, la pupitrul dirijoral al unei formații absolut încântătoare. Au fost câteva luni - mi-aduc aminte - la început pline de miraj, de emoție și m-am bucurat și mă bucur în continuare de suportul și răbdarea colegilor mei. Parteneriatul acesta, iată, funcționează, slavă Domnului, și cred că împreună facem proiecte frumoase. Mi-aduc aminte, în primele săptămâni, fiecare repetiție se încheia cu aplauze, cu o atitudine axtrem de caldă din partea proaspeților mei colegi, lucru care mi-a dat un imbold fantastic de a merge și de a pune bazele acestui nou început pentru mine.

Ați venit, cum ați spus, de la Brașov. Ați dat examen.  Aţi dorit să lucraţi cu acest instrument. Este instrumentul acesta, Corul Academic Radio, cel la care vă așteptați atunci? Sau a devenit în timp?

Cu siguranță, este un instrument cu un potențial absolut fantastic. Venisem din lumea operei. Cu toată aprecierea și dragostea pentru brașovenii mei, este o instituție fantastică Opera Brașov și alături de corul de acolo am avut momente absolut minunate preț de patru stagiuni, dar ideea aceasta de cor de operă pe mine sigur că m-a provocat și m-a animat, dar există undeva și o limită prin faptul că există această, cumva, repetitivitate sau, cel puțin, plierea într-un cadru relativ restrâns, un repertoriu de operă, operetă. Or, tocmai deschiderea pe care Corul Academic Radio o are prin abordarea tuturor genurilor muzicale, tuturor stilurilor muzicale de la a capela la vocal-simfonic plus această latură, că tot vorbeam mai devreme, a înregistrărilor reprezintă o chestiune absolut specială, particulară. Este clar că lucrul ăsta nu poate decât să te anime. Este instrumentul pe care mi l-am dorit și la care mă simt, încă o dată spun, binecuvântat că pot să cânt în continuare.

Și cred că mai putem adăuga la "cartea recordurilor" Corului Academic Radio faptul că această formație este, cred, singura din țară care are cele mai multe înregistrări realizate de-a lungul celor 84 de ani și, evident, majoritatea lor se află în fonoteca Radioului.

V-am invitat în această seară și pentru faptul că pregătiți un eveniment special. Joi, 28 martie - un concert special. Pe afiș scrie "muzică franceză". Cum ați ajuns la acest proiect de eveniment?

Așa cum am mai mărturisit. Cred că în ultimii ani există în managementul, în general, al formațiilor ceea ce reprezintă o datorie, nu o modă, această idee de a aniversa, a comemora diverse personalități ale istoriei muzicii. Slavă Domnului, găsim din vechi timpuri sau din timpuri mai apropiate personalități marcante care au amprentat istoria muzicii, inclusiv a muzicii corale.

La finalul anului trecut, am avut Gala Callas - 100. La final de iarnă, în februarie, am avut Gala Puccini - 100. Iată că tot în acest an sărbătorim centenarul Faure. Acesta a fost doar un mic imbold. Am considerat că este atât de particulară, specială muzica franceză încât merită să extind puțin arealul. Mărturisesc că am păstrat acest concept al aniversărilor rotunde, al omagierilor cu cifre rotunde, dar am lărgit acest arc asupra mai multor stiluri sau epoci muzicale. Și-atunci, căutând după acest principiu, am ajuns la o selecție mai consistentă din care am rămas cu zece compozitori, pornind de la Guillaume Du Fay, cel considerat primul înainte stătător compozitor din renașterea timpurie, și ajungând - sigur, traversând epoca preclasică cu Charpentier sau Rameau - la Berlioz, o altă figură absolut importantă a istoriei muzicii franceze. Și aici, sigur că o să cântăm o piesă. În general, zona aceast a lucrărilor corale la Berlioz (nu vorbesc de repertoriul vocal-simfonic) este mai puțin abordată. Tot în această epocă romantică sau postromantică îi găsim pe Faure și pe o figură mai puțin cunoscută, chiar necântată cel puțin din perspectiva corală, Reynaldo Hahn (venezuelean de origine, dar adoptat ulterior ca exponent al culturii franceze). În general, găsim acest nume de compozitor în recitalurile colegilor de la canto, dar mai puțin muzică corală. Și, nu în ultimul rând, vom avea două nume absolut importante pentru muzica corală a secolului XX - Darius Milhaud și Francis Poulenc. Deci, iată, zece nume importante.

Zece nume foarte importante! Greu de ales, pentru că muzica franceză este extrem de bogată. Am văzut pe afiș o listă întreagă de soliști și un grup de acompaniament. Ce puteți să ne spuneți despre ei?

Mereu am o bucurie și chiar o onoare să regăsesc, să descopăr în rândurile colegilor mei din cor atâta potențial. De cele mai multe ori, în proiectele noastre - și nu doar cele a cappella - am plăcerea și bucuria să pot propune nume de artiști lirici care se pliază perfect pe diverse roluri. Este și cazul concertului de joi, când regăsim pe afișul de concert toate numele dintre membrii Corului Academic Radio și permiteți-mi să-i menționez: Valentina Verlan, Georgiana Simonov - două soprane ale corului nostru, Grazziela Frangulea - mezzosoprană, Nicolae Simonov - tenor, Cristian Paraschiv, de asemenea, tenor; iar din cadrul partidei de bas-bariton evoluează cu roluri solistice Cornel Popușoi, Aurel Frangulea și Ștefan Voicu. Nu în ultimul rând, aș menționa și prezența domnului Liviu Ofițeru la percuție și invitatul nostru, coleg de la Orchestra de Cameră, Grigore Băleanu, care va avea un moment important în cadrul selecției făcute la Te Deum de Charpentier, și omul-orchestră al corului - Carmen Săndulescu.

... la pian și clavecin.

Da, la pian și clavecin.

Ciprian Țuțu, ați avut apariții scenice și la pupitrul orchestrei și de aceea vă întreb în ce postură vă simțiți mai bine? Dirijor de cor sau de orchestră?

Mă consider dirijor de cor și aici mă simt cel mai bine. Sigur că aparițiile mele la pupitrul orchestrei au fost absolut onorante. Am avut ocazia să prezentăm o misă de Haydn cred că în al doilea an al prezenței mele aici, în instituția radio. Și anterior, cu Opera Brașov, cred că am avut un număr de șase-șapte apariții în diverse gale sau concerte pe care le-am susținut cu artiștii de acolo. Dar vă mărturisesc cu deschidere și foarte direct, cel mai bine mă simt în acest spectru al muzicii vocale, corale.

Este știut faptul că postura de dirijor al unei formații corale care cântă preponderent vocal-simfonic nu se află pe scenă în momentul acela al săvârșirii actului artistic. Este frustrant acest lucru? V-ați obișnuit cu el? Cum vă simțiți?

Pot să spun că m-am obișnuit de la operă, pentru că acolo dirijorul, maestrul de cor, tot timpul este în fosă, este cu inima palpitând 100-120... mai sunt și coruri de culise pe care le dirijează după monitor, după dirijorul de orchestră. M-am obișnuit cu postura asta. Nu consider că este o declasificare sau o lipsă de "altitudine". Este rolul meu într-un proiect. Cu aceeași pasiune pregătesc și un vocal-simfonic și un a cappella. Faptul că am și bucuria să dirijez, să fiu cel care pune amprenta finală într-un proiect a capela mă împlinește cu atât mai mult, dar, cu siguranță, orice proiect de tip vocal-simfonic este tratat cu aceeași seriozitate.

Și iată că vin aceste evenimente, concertele a capela, în care vă aflați în fața corului la săvârșirea actului artistic. Care este riscul ca atunci când un cor vine din spatele orchestrei și, deodată, orchestra dispare iar corul se află direct în fața publicului? Intensitatea trebuie reglată... este o altfel de abordare a artiștilor, a dumneavoastră față de un vocal-simfonic? Pentru că diferenţa este evindentă.

Cu siguranță este. Clară și fundamentală. De fiecare dată când avem proiectele vocal-simfonice încercăm - și este, în primul rând, misiunea dirijorului de orchestră - să facem balansul cuvenit. Din cauza faptului că nu repetăm frecvent în sala de concert, de fiecare dată avem această misiune de a ne adapta la spațiul și la instrumentiștii din față, dar aici balansul depinde de dirijorul de orchestră în ultimă instanță.

În schimb, în proiectele de tip a cappella, aici instrumentul viu este direct prezentat publicului și aici potențialul este absolut în mâna corului și a dirijorului de cor, pentru că aici paleta este clar mult mai largă nu doar din punct de vedere dinamic (reglarea intensității despre care vorbeam), ci cum este și acest concert de joi seară, sub aspectul tratării sunetului din perspectivă stilistică. Într-un fel abordăm sunetul la Guillaume Du Fay, în alt fel la Rameau, în alt fel la Faure și altfel la Milhaud sau Poulenc. Adică, întotdeauna căutăm pe lângă emoția și elementul care rezidă din partitură în strânsă legătură cu textul (muzica în strânsă legătură cu textul pe care-l servește), căutăm și culorile cel mai adecvate. Aici este, de fapt, munca aceasta de laborator pe care o facem cu mare plăcere.

Ne vom bucura împreună cu ascultătorii Radio România Muzical de concertul de joi, pentru că va fi transmis în direct de postul nostru.

Aș vrea să vă întreb, după concertul de joi de la Sala Radio, ce urmează pentru Corul Academic Radio? Ce proiecte?

Imediat după concertul de joi, săptămâna viitoare îl vom aborda pe Faure și din perspectiva vocal-simfonică. Ne bucurăm să interpretăm din nou alături de colegii de la Orchestra Națională Radio sub bagheta maestrului Cristian Oroșanu Recviemul de Faure, o pagină absolut specială în istoria genului. După care, vom intra în linie dreaptă cu pregătirea unui concert absolut provocator, care va avea loc în a treia săptămână a lunii mai, în cadrul cunoscutului festival de muzică contemporană Săptămâna Internațională a Muzicii Noi. De data aceasta, față de anii precedenți, suntem invitați să susținem un concert a cappella. Până acum eram prezenți cu cel puțin o lucrare vocal-instrumentală, ori o premieră, ori o reluare dintre cele mai importante lucrări ale ultimelor decenii scrise în literatura muzicală de gen, românească desigur. Dar de data aceasta, la invitația maestrului Dan Dediu, vom aborda o selecție de lucrări - unele în primă audiție: îl comemorăm pe maestrul Balint cu o lucrare în primă audiție, maestra Maia Ciobanu, de asemenea, cu o lucrare în primă audiție și vor mai fi și alte titluri prezente în programul serii.

Ciprian Țuțu, mulțumesc mult pentru prezență și vă urez succes în tot ceea ce faceți împreună cu Corul Academic Radio și dincolo de corul radio și sperăm ca multe dintre piesele pe care le vom asculta în concert să devină înregistrări speciale.

Așa să fie! Mulțumim.